joi, 14 ianuarie 2010

Cu care pret?

Am inteles... muncim ca prostii pana seara, privandu-ne de lumina placuta a zilei, bucuria unui soare bland,  sau racoarea unei dimineti,  ca sa avem bani. Bani pentru haine, vacante, masini si mobila de lux care sa ne oblojeasca ranile si sa ne faca sa uitam pentru 3-4 ore de chinul pe care-l suportam in alte 9-10 ore la locurile de munca.

E un cerc vicios dar nimeni nu vrea sa iasa din el pentru ca visul si multumirea ta de a face ce vrei pentru bani mai putini se spulbera imediat ce vezi ca prietenul din copilarie sau colegul de banca mai prost ca tine a muncit zi - lumina si si-a luat un Geep.

Nu poti sa renunti pentru ca ai copii, ai familiei si responsabilitati si pt ca nu te poti baza pe pensia de la stat. Ajungi sa crezi normal munca de la 9 la 7 si neplata orelor suplimentare.

Copilul tau se bucura ca poate sta cu tine 3 week-end-uri din 4 si daca i-ai spune ca parintii tai stateau cu tine 4 week-enduri din 4 si toate dup-amiezile incepand cu ora 3 ar crede ca vorbesti din basme.

Programul o sa ne ucida. Vom fi stresati, vom face cure de detoxifiere, vom lua medicamente (nu degeaba primul lucru pe care-l ofera orice firma e abonament la clinica medicala) si vom muri inainte sa ne bucuram de pensie.

Dar noi suntem misto, inchidem ochii la neajunsuri si ne bucuram de masina luata la 20 de ani, apartamentul mobexpert platit la 35 si vacantele petrecute in strainate oridecateori putem lua concediu.

E cool sa pleci in Dubai, e cool sa spui ca ai salariu mare si chiar sa admiti ca voi la birou munciti pana dupa ora 20.

Locuitori ai orasului pe timp de zi vor ramane doar pensionarii si ulterior copiii nostri care vor putea lejer bate mingea pe sosea. Intre 9 si 19 nici dracu nu va mai iesi din hrubele cu lumina artificiala, mobilate scump.

Pentru salariul ala mare, platesti cu libertatea!

Am 23 de ani (unu de munca) si ma gandesc sa dezertez!

Eu pot, eu sunt magician!

0 comentarii: