Sparge mufa controlorului!

... ca sigur esti in legitima aparare!

Mergeam azi cu troleul. Cand m-am urcat, mi-am dat seama ca se urca si cretinii de controlori dar am zis, acum hai sa urc daca tot am asteptat troleul, mai ales ca merg numai O STATIE.

Cretinul se urca dupa mine.

- Buna ziua, biletul dumneavoastra.
Eu pe un ton impaciuitor... domnule, ati vazut unde m-am urcat, nu era nicio casa de bilete. Si oricum merg o statie.
- Domnisoara ati trecut pe langa casa de bilete.
- Stimate domn, ati vazut dumneavoastra pe unde am trecut?

La care cretinul se pune in fata usii! Eu trebuind sa cobor la prima!

Eu de colo... domnule, asta se numeste...
El - Da, se numeste nesimtire
Eu deja agitandu-ma... domnule la prima cobor! Lasa-ma sa trec ca nu stii ce patesti!
El deja ranjind... da, ce patesc?

Pfff. Crede ca si-a gasit prostul. Ma vede mica si ma subestimeaza!

In cateva secunde troleul oopreste in statie. Cretinul... lungit in fata iesirii, incercand sa ma retina in autobuz.

La care intr-o fractiune de secunda ii strig: ASTA SE NUMESTE PRIVARE DE LIBERTATE! Si ochesc un mic loc liber sub mana lui mare, ma aplec, si o zbughesc din autobuz.

In tot acest timp din cauza boului ma "sifonez" putin... loc stramt, bou lungit langa mine.

Dar poate tocmai de-asta in fractiunea de secunda cand am coborat ultima treapta m-am intors vreo 40 de grade spre cretin, i-am ochit inceputul trunchiului si l-am atins cu pumnul precum Basescu a atins copilul.  Evident am asezonat totul cu un "da-te ma-n mortii ma-tii de bou!".

Am facut toate astea imbracata office, la 200 de m de birou! De ce? Pentru ca un cretin isi permite sa imi priveze libertatea si sa decida el cand am eu voie sa cobor! Si sa ma bruscheze...

Aici nu vorbim despre a avea bilet sau nu, aici vorbim despre libertatea mea si abuzul lui!

E crunt! Astia merita batuti. Dar de cineva cu forta, nu de o fata de 40 si ceva de kile.

UPDATE: Deja a aflat o gramada de lume de isprava mea si unii nu mai contenesc sa faca glume pe tema asta. Incep sa ma agit la gandul ca unii (cei care conteaza) ar putea crede ca... asa reactionez de obicei. Ei bine nu, nu mi se pare ok sa dai intr-un om si nici sa injuri. Dar uneori esti pus in situatii limita. Si asta a fost una (m-am simtit sechestrata, la propriu). Asa ca... in situatii critice adopti masuri critice. Doar nu era sa stau sa-si bata joc ala de mine si sa ma retina in autobuz cat are el chef! Sau sa faca lucruri si mai grave... Problema  de comportament (principala) e la el si nu la mine!